Oscars 2017

Am băgat ieri la ghiozdan ceva clătite cu halva şi-am pus cornul după-masă, trezindu-mă la ţanc să văd cum încearcă Steaua să piardă la Mediaş. Ceea ce n-a reuşit, că n-a prea vrut Niţă.

Mă gândesc la meciul din ajun de pe Arenă şi-mi zic: ce haios era să bată Craiova pe Dinamo sau măcar să scoată un egal…

Apoi: băi, somn n-am, hai că rezist noaptea, ca hoţii, ca să văd în direct la TV ceremonia de la Dolby Theatre din Los Angeles, în ciuda faptului că la noi e transmisă de DigiSRI.

Aiurea! Am adormit iar ca meseriaşu’ la un serial de limbă germană care-o adormise în prealabil şi pe Blonzime.

În zori prind pe net fix momentul în care mi se confirma pronosticul: premiul pentru cel mai bun film se duce-n La La Land – da, da, pentru câteva minute chiar aşa a fost! Continue reading

Brâncuşi a muncit pentru oameni, nu pentru cârnaţi!

iohannis-la-masa-tacerii-2

Steaua, victorie cu Craiova în deplasare

Îi zic Blonzimii sămbătă seară că urc poza asta pe blog dacă pierde Steaua. Asta nu s-a-ntâmplat, ba dimpotrivă, dar cu poza tot vin, că-i haioasă:

pozahaioasausr

În caz că se-ntreabă careva de provenienţă, eu am preluat-o de pe net, de la amica Denise de pe Twitter, dar de autor nu-s sigur – oricine-ar fi, oricum, merită felicitări!

Despre meciul în sine de la Drobeta, ce-ar fi de zis… Mie mi s-a părut meritată victoria stelistă, unii comentatori susţin că n-ar fi aşa.

Da, oltenii s-au avântat cu entuziasm în atac, dar bucureştenii şi-au păstrat calmul şi-au deschis scorul când s-a ivit prima ocazie mai acătării prin execuţia de excepţie marca Pintilii cel Criticat de Gigi.

Însă cei care-l trag de urechi pe Tamaş pentru prestaţia lui de-alaltăieri cam au dreptate: două lovituri de pedeapsă provocate ca un începător, bine că l-a scos Nţă, pe care tot el îl certa!, apărând una dintre ele.

Per total, ai lui Reghe mi s-au părut peste juveţii lui Mulţescu, de unde şi impresia că reuşita lui Enache a venit firesc, aducând trei puncte extrem de folositoare, zic.

Hai săptămână excelentă s-avem toţi!

Cupele europene, 14-16 februarie 2017

Am comandat aseară chinezească şi, după o masă copioasă şi gustoasă, am adormit ca Goţiu… ăsta… ca porcul, mult mai devreme decât în mod normal, aşa că n-am urmărit meciul Astrei cu Genk.

M-am trezit în toiul nopţii şi-am început să trebăluiesc pe la calculator – da, textul acesta e scris noaptea, ca hoţii, cum ar zice tefeleii şi consoartele lor, ebele.

Mă rog, alta era ideea, anume c-am aflat abia târziu că meciul s-a terminat la egalitate, 2-2, cu Takayuki Seto marcând pe final – şi m-am oprit aici din cercetarea subiectului.

De ceva timp încoace, cam evit presa sportivă, cumva instinctual, iar după gherla lui Tolo cu radiaţiile… În fine, dacă are careva chef să-mi dea detalii despre partida singurei echipe româneşti care-a mai rămas în cupele europene sezonul ăsta, foarte bine. Dacă nu, aia e!

Alaltăieri, madrilenii mei i-au lăsat să scape destul de uşor pe napoletani – mi-era simpatică Napoli pe vremea lui Maradona, Careca şi Alemao, dar acum mai degrabă imi displace, doar ne-a stricat prima seară la Rio în iarna/vara lui 2010…

Bătuta zdravănă încasată de Arsenal de la Bayern chiar nu m-a surprins defel, însă înfrângerea Borussiei Dortmund în deplasarea de la Lisabona, da. La fel în cazul Barcelonei la Paris, dar despre asta bag paragraf separat.

Deci. E Valentine’s Day. Gluma ultrauzitată, dar o fac şi eu cu Blonzimea: ce preferi de Ziua Îndrăgostiţilor – Paris sau Barcelona? Îmi plac ambele. Perfect, joacă diseară şi ne uităm la meci! Şi ne-am uitat. Şi ce meci – până şi ea fu entuziasmată şi-s convins că nu doar ca să-mi facă mie pe plac!

Acestea fiind spuse, hai weekend excelent s-avem toţi!

PS

La mulţi ani, Cosmineee!

BAFTA 2017

Mă-ntreabă Blonzimea Sa: eşti supărat că n-a bătut Steaua sau bucuros c-a egalat măcar?

Mă cam doare la bască de tot acum, răspund – voiam să-l cam trag de urechi pe Reghe imediat după pauză, oricum. Doar că m-a întrerupt netu’ cu ştirile dinspre Londra.

Ce era pe-acolo? Păi britanicii îşi prezentau premianţii din zona cinematografiei, eveniment de care uitasem cu desăvârşire, deşi discutasem despre el cu prietenul Toshiro chiar zilele trecute, la telefon.

Şi, din urbea cu pricina, care-i prima veste? Nişte români idioţi, probabil ciorditori aciuaţi prin zonă, s-au amprentat cu mizeria aia de hashtag – aia de circulă zilele-astea prin Bucale, că rezistă soroşimea – pe covorul roşu de la Royal Albert Hall!

În fine, să-i dăm în gâţi pe tefelei şi să vedem ce fu la gala în sine: Continue reading