Grătar 2016

Nişte prieteni s-au mutat în casă nouă, undeva pe la Crăciun, ocazie cu care ne-au chemat pe noi la sărbătoare şi-am şi inaugurat apartamentul tot atunci. I-am cadorisit cu un grătar.

Sâmbătă ne gândeam să-i chemăm la o friptană, dar Blonzimea s-a apucat de făcut ouă în maioneză şi-a pus câteva maşini la spălat, în timp ce eu am aruncat câte-o geană peste niscai meciuri printre ofertele pe care le aveam de studiat. Se face seară, deci. Bun, îi sunăm mâine.

Duminică dimineaţă, până să ne dezmeticim noi, sună ei: bă, haideţi să inaugurăm grătarul primit de la voi la inaugurarea apartamentului! Ce tare, chiar ne pregăteam să vă chemăm noi pe-aici la masa de prânz, dar ideea voastră e mult mai deşteaptă, că-i lacul la doi paşi!

Inutil, cred, să precizez că, de fapt, grătarul ăsta era un pretext pentru noi toţi de a ne strânge laolaltă pentru o primă baie serioasă de soare pe anul ăsta, o atenţie, o măslină şi, mai ales, o porţie zdravănă de voie bună – gazda noastră de gen masculin le are şi cu pescuitul, iar cât era el ocupat cu pasiunea respectivă, eu le spuneam fetelor bancuri porcoase.

Una peste alta, uichendu’ fu excelent, deci hai s-avem toţi şi săptămâna minunată!

Advertisements

10 Comments

  1. Vezi să nu prindă blondina vreo culoare mai neagră de la supărarea că baţi apropouri porcoase ! 😉
    Aferim !

  2. Blondina fiind Blonzimea? Ea nu se supara cand spun bancuri, fie ele si porcoase, ca fix asta sunt, bancuri, nu apropouri. 😉

  3. Bre, n-am mai ieșit cam de multă vreme la un grătărel. Ieri a fost ăl mic pe la mine și am făcut unul, dar în casă, la grătarul ”de indoor”, dar nu e tot aia, chit că ne-am lins pe buze. ”Fiara” s-a tot tot agitat pe la picioarele noastre, cerșind și el o bucățică. I-am dat vită, că ceafa de porcovan bine asezonată cu sos de roșii, verdeață și usturoi e ca egalitatea – nu-i pentru căței… 😉 Dar, lasă, e timp și de ieșit la iarbă verde și fum de cărbuni…

  4. Si dincoace a fost, culinar vorbind, ceva obisnuit, adica niste costite si pulpa de porcovan, plus o salata geniala, dar am zis sa nu intru in detaliile astea pentru ca mie mi s-a parut senzationala atmosfera extra-haleala! 😉
    Haios e insa faptul ca, asa cum ti-am zis la telefon, am uitat sa te intreb in text de minunile gastronomice pregatite pe la tine! 😆
    Oricum, repet: eu ma bucur mult c-am iesit la soare, reptila ce sunt! 😀

  5. Ce bine de voi ca mancati ce va pofteste inima…de 8 ani sunt la un regim strict,din cauza colonului…fara indoiala,una dintre bucuriile vietii este haleul…iti dai seama de chestia asta la belele…

  6. Aoleu, Cristi, ce patisi, bre?

  7. Nimic deosebit….sindromul colonului iritabil…deci…regim toata viata…😐…dobandit pe baza de stres,am un job extrem de stresant…asa ca…nu va stresati…si nici nu stati la vreun job foarte stresant,chiar daca la mijloc sunt bani multi…

  8. Ouch! Tine-te de recomandarile medicilor si multa sanatate, ce pot sa zic…

  9. Normal ca domnul Sam Murray nu a ”mai ieșit cam de multă vreme la un grătărel”, deoarece dumnealui mănâncă în ultima vreme mai mult căcat…

  10. Jesus Gil, am decis sa-ti las comentariul asa cum e, ca sa vada si Sam ce spui, adica nu doar un neadevar, dar si unul exprimat total necivilizat. Imi place, in schimb, ca folosesti diacrtice in comentariu, dar n-ai curajul de a spune cine esti si ce te deranjeaza la scrierile lui Toshiro! 😆


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s