Steaua, tot Steaua!

Plănuisem iniţial să vin azi cu impresii din cea mai recentă vacanţă pe litoral, dar m-am luat cu niscai treburi, pe de o parte, iar pe de altă parte nu puteam trece peste meciurile românilor în Europa fără a spune măcar vreo două vorbe şi despre ele.

Ce-a fost, se ştie: numai Steaua merge mai departe în competiţia în care a început şi are oricum un loc asigurat în grupele celeilalte, Viitorul joacă baraj pentru asta, iar celelalte trei se cară acasă. Dacă băieţii lui Hagi şi cei ai lui Edi se puteau califica, primii cu ceva noroc, ceilalţi cu mai multă atenţie, Craiova şi Dinamo n-aveau nicio şansă în faţa unor Milan sau Bilbao, ab initio.

Despre steliştii noştri, aproape că n-am cuvinte după asemenea victorie cu Viktoria… Duminică, la meciul cu oltenii, Peluza Sud cerea calificarea. Am zâmbit atunci neîncrezător şi nu mică mi-a fost mirarea când am observat că jucătorii lui Dică sunt aşezaţi mai bine în teren la Pilsen şi tot mai bine se şi mişcă, iar între minutele 70 şi 80 am rămas efectiv paf văzând galopul de sănătate al roş-albaştrilor de România, echipaţi miercuri în alb.

Acum, cu Sporting bănuiesc că va fi ceva mai greu. Dar nu imposibil. Cum imposibil nu-i nici pentru constănţeni să treacă de Salzburg. Vedem ce-o fi. Baftă ambelor echipe româneşti rămase-n cupele europene!

Şi weekend excelent s-avem toţi – noi o punem de-un munte, fireste! 😉

Harlemică Bizonică l-a bătut pe Şumudică

Sigur, fotbalistic vorbind, că doar nu s-o fi apucat omul să-l ia la şuturi pe antrenorul Astrei!

Bine, şi eu mai aveam vreo două fotograme şi-l altoiam cu vreun alint stil Keitel sau Toshiro, da-s blând azi, bucuros că nu i-a ieşit şmenul băieţaşului crescut în Romană.

Şi, pentru că nu i-a ieşit, a sărit iar cu vrăjeli gen Copos: că steliştii au la masă cinci feluri de carne, şapte feluri de peşte, pe când ei sunt doar o echipă amărâtă, născută din fumul puştii vânătorului de elefanţi şi care, normalische, n-ar fi meritat să piardă aseară, blabla.

Trecând peste faptul că Tănase a marcat şi el un al doilea gol stelist, anulat pe motiv de ofsaid mai degrabă inexistent, meserie de Giuleşti a mai dat una mişto pe goarnă: la meciul cu Dinamo îşi menajează jucătorii. Şi noi care credeam că plângăciosul Ioniţă face scopul vieţii din a obţine victoria în acea partidă! 😆

Hai săptămână minunată s-avem toţi!

Regheţel – peste Şumudel!

Meciul mi-a fost anunţat prin diverse media ba la nouă seara, ba la opt jumate. Până la urmă fu duda secundă. Observ şi-i zic Blonzimii: na că-ncepu!

Ea n-a mai urmărit partida cu mine, c-avea ceva treabă prin altă parte a casei, dar tot a venit într-una din camerele cu TV de fiecare dată când m-auzea zbierând: penalty Steaua, a dat gol Alibec, a dat gol şi Tănase, dar pasa, stai să vezi pasa…

Despre jocul în sine de pe Arenă, ce să zic: fu fix cum mă aşteptam. Ai, lu’ Şumi au jucat la rupere, ai lu’ Reghe răspunzând cu destul calm. Surprinzător mi se pare scorul, mai mare decât preconizasem, dar nu mă supără deloc. 😉

Desigur, o menţiune specială pentru Denis – pericol public! 😀

Hai weekend excelent s-avem toţi şi toate cele bune şi cuvenite sărbătoriţilor de Florii! 😉

Cupele europene, 14-16 februarie 2017

Am comandat aseară chinezească şi, după o masă copioasă şi gustoasă, am adormit ca Goţiu… ăsta… ca porcul, mult mai devreme decât în mod normal, aşa că n-am urmărit meciul Astrei cu Genk.

M-am trezit în toiul nopţii şi-am început să trebăluiesc pe la calculator – da, textul acesta e scris noaptea, ca hoţii, cum ar zice tefeleii şi consoartele lor, ebele.

Mă rog, alta era ideea, anume c-am aflat abia târziu că meciul s-a terminat la egalitate, 2-2, cu Takayuki Seto marcând pe final – şi m-am oprit aici din cercetarea subiectului.

De ceva timp încoace, cam evit presa sportivă, cumva instinctual, iar după gherla lui Tolo cu radiaţiile… În fine, dacă are careva chef să-mi dea detalii despre partida singurei echipe româneşti care-a mai rămas în cupele europene sezonul ăsta, foarte bine. Dacă nu, aia e!

Alaltăieri, madrilenii mei i-au lăsat să scape destul de uşor pe napoletani – mi-era simpatică Napoli pe vremea lui Maradona, Careca şi Alemao, dar acum mai degrabă imi displace, doar ne-a stricat prima seară la Rio în iarna/vara lui 2010…

Bătuta zdravănă încasată de Arsenal de la Bayern chiar nu m-a surprins defel, însă înfrângerea Borussiei Dortmund în deplasarea de la Lisabona, da. La fel în cazul Barcelonei la Paris, dar despre asta bag paragraf separat.

Deci. E Valentine’s Day. Gluma ultrauzitată, dar o fac şi eu cu Blonzimea: ce preferi de Ziua Îndrăgostiţilor – Paris sau Barcelona? Îmi plac ambele. Perfect, joacă diseară şi ne uităm la meci! Şi ne-am uitat. Şi ce meci – până şi ea fu entuziasmată şi-s convins că nu doar ca să-mi facă mie pe plac!

Acestea fiind spuse, hai weekend excelent s-avem toţi!

PS

La mulţi ani, Cosmineee!

Absolut fabulos!

Cum Steaua, învinsă în ultima secundă de căzătura pe nume Astra, a reuşit să-mi strice o seară mişto cu crochete de pui şi victorie românească la handbal feminin, am să-i las pe Reghe şi băieţii lui să se certe profesionist între ei şi-am să scriu câteva cuvinte despre alegerile parlamentare de ieri.

Sincer, mă aşteptam să scoată PSD peste 40% direct, fără procentele ce-i revin după redistribuire. Dar ce-a reuşit aseară, în condiţiile în care adversarii nu mai au nici măcar scuze puerile gen ţăranii, proştii şi săracii votează cu ăia, e de-a dreptul fabulos! De unde şi titlul de azi.

O surpriză, mai degrabă plăcută pentru mine, întrucât e vorba de clotilde şi nicuşordani, în general de hipsteri oengişti care, cum bine zice vărul Keitel, primesc tot felul de finanţări din surse obscure şi toacă fondurile pe gargară penibilă despre “valorile europene” bla bla, bani care ar putea fi folosiţi în scopuri chiar deştepte, o reprezintă scorul mic obţinut de USR, undeva pe la 10%, după ce ei se vedeau pe la 20! De ce surpriză? Îmi vin lejer în minte trei cunoscuţi – unul, e drept, vai de mămăliga lui de diasporean, dar ceilalţi doi inteligenţi şi educaţi! – care-i simpatizează pe ăştia şi probabil i-au şi votat. Şi ca ei mă gândeam c-or fi mai mulţi.

Ai mei, ALDE, au scos cam cât mă aşteptam, 6%, deşi speram la mai mult. Dar, na, asta e acum – vorba prietenului Toshiro: lumea confundă încă liberalismul cu actualul PNL, pentru care oricum cele 20 de procente obţinute reprezintă un dezastru!

Electoratul UDMR s-a mobilizat binidităt, iar PiMP-ii par să se fi învârtit şi ei de câteva locuri în Parlament, chiar dacă destul de greuceanu, dacă luăm în calcul ce mi-a zis un coleg, anume că numai el ştie grămezi de băsişti care votează în consecinţă.

În fine, cam asta-i situaţia şi eu, unul, mă pregătesc deja de opoziţie, pe principiul ăla sănătos, zic eu, care, deşi n-a prea prins la tinerii frumoşi şi liberi, cum se consideră ei, la noi, “boşorogii” ăştia de 30-40 de ani, cum tot ei ne consideră, cam ţine: niciodată cu puterea!

Hai săptămână minunată s-avem toţi!