Reuşim performanţe

Eu am reuşit performanţa de-a răci prin nord şi, drept urmare, am reuşit şi performanţa de-a adormi aseară fix înaintea meciului!

Un meci pe care steliştii noştri au reuşit şi ei performanţa de a-l pierde acasă, pe Arenă, în faţa elveţienilor de la Lugano.

M-am trezit către dimineaţă şi-am dat fuga la calculator: mda, am reuşit şi performanţa de a pierde şi primul loc în grupă, că cehii de la Pilsen, pe care i-am tot bătut înainte pe unde i-am prins, au învins şi ei în Israel şi ne-au furat şunca din fasole.

Am vrut să intitulez iniţial articolaşul ceva mai elaborat, spunând că reuşim împreună performanţe căcălău, dar am zis că lumea s-ar putea gândi la Chichirău… 😀

Hai weekend excelent s-avem toţi!

Advertisements

Experimentele lui Contra

I-am zis eu lui Toshiro că sunt zen la meciul ăsta, dar tot m-am enervat până la urmă. A spus el că echipa de start a selecţionerului e cel puţin ciudată, dar mă gândesc: hai că-s doar experimente.

Şi mă exaspereeeează apoi ambii fundaşi laterali, Hanca şi Ganea. Deci băi, maifrenzilor, nu ştiam dacă se cuvine să rîd cu atâta pohtă la gafele ălora! Vorba lui Pătraru – ăştia de joacă acum în Naţională n-aveau loc acum vreo treij’ de ani nici în echipa din spatele blocului!

Mi-a povestit acum câteva zile şi Keitel: vere, am arbitrat pe-aici un meci de tineret-speranţe. Băi, să vezi ce pase în diagonală de patruj’ de metri, ce preluări pe piept din alergare, ce driblinguri meseriaşe… Păi puştanii ăştia ar fi vedete la noi!

Dar să revenim la maestrul Contra. Când văd că-l schimbă la pauză pe Budescu, înnebunesc: aoleu!

Păi mă, Cosmine, ăla fu singurul fotbalist român care… Pardon! Ăla e singurul FOTBALIST român!

Dar na, asta e, iar eu zic ce zic mereu:

HAI ROMÂNIA!

Steaua, meci slăbuţ aseară cu oltenii

Am ajuns pe Arenă cu văru’ Keitel, aflat in trecere prin urbe. Ne-am zis noi că fi-va distracţie cu prăzarii, cum le zice el – eu le spun mai altfel, gen Craiolguţa, FC Praz, chestii de-astea ceva mai finuţe, parcă. 😀

Ei bine, ce-a fost de fapt s-a văzut: un egal norocos după un joc ruşinos deşi am dominat copios, oaspeţii având un singur şut pe poarta lui Niţă tot meciul, probabil golul – aşa am înţeles citind niscai statistici.

Mă rog, noi de distrat tot ne-am distrat, relaxaţi fiind după o masă mişto la Casa Bucur, că eu tot aşa-i zic şi după rebranding. Ce-am făcut? Păi am urlat ca apucaţii – la ai noştri! – de yo, cel puţin, am simţit că-s pe cale să răguşesc – m-am amuzat chiar, gandindu-mă că n-am făcut-o-n vacanţă cu BR RC şi se-ntâmplă după câteva zbierete mai energice pe stadion! 😆

Şi, c-adusei vorba de concedii, apar eu zilele astea şi cu impresii de călătorie din proaspăt încheiatul sejur pe litoral, aşa cum am promis într-un răspuns la un comentariu de la articolaşul anterior. 😉

Acum, hai săptămână minunată s-avem toţi!

Steaua, tot pe primul loc, chiar şi furată cu Dinamo!

Miercuri seară, când fu meciul în care Steaua s-a aflat în ciudata postură de oaspete pe Arenă, pe la noi se spuneau poveşti la gura sobei, ba se frigeau şi niscai hamburgeri pe plită, marca Blonzime!

Noroc cu un prieten dinamovist, că el mi-a reamintit prin SMS de partidă – se bucura, deci intru pe Twitter să aflu adevărul de la niscai neutri: exact cum îmi imaginasem că se-ntâmplase de fapt, steliştii jucaseră ceva mai bine, dar căţeii conduceau la pauză…

A doua zi aveam să aflu încă vreo câteva detalii semnificative: Haţegan refuzase acordarea unui alt penalty clar pentru ai noştri, pe-ai lor îi iertase de măcar o eliminare la Nedelcearu şi, în general, tolerase jocul la rupere practicat de gazdele din foaia de joc.

Păi, băi nenică, în condiţiile astea, pe bune, statisticile invocate de unii, ca Cristi Geambaşu, de pildă, nu mai au nicio relevanţă: la un foarte probabil 2-0 pentru Steaua şi cu cel puţin un om mai puţin, ai lu’ Andone, şi-aşa praf, nu mai egalau nici în visele cele mai umede, iar de întors rezultatul ce să mai vorbim… Ba, mai mult ca sigur, prin partea secundă s-ar fi chinuit să evite o altă umilinţă administrată de-ai lu’ Reghe!

În fine, asta-i situaţia acum, ce-i pe tabelă rămâne şi cu asta basta: Viitorul a avut şansa de-a deveni lider pentru o zi şi-a profitat de ea, câştigând lejer cu Craiova, chiar dacă oltenii făcură ceva scandal. Sincer, acum, ăştia ai lu’ Hagi mi-s chiar simpatici, nu m-ar deranja să ia ei titlul, fie şi-n dauna Stelei!

Mă rog, vedem ce-o fi lunile următoare… Până una alta, e de precizat c-am sărit peste întâlnirea cu Pandurii – am ajuns în Bucureşti ieri către seară, am băgat rapid o ciorba acră, m-a luat somnul pe la şapte şi-un pic şi-am dormit buştean pănă azi dimineaţă! Când am intrat, normal, pe GSP să văd scorul. Apoi pe Digi pentru rezumat: victorie destul de uşoară, ce să zic… Ar fi mişto să-i bată şi Gazul pe dinamovişti azi, nu?

Hai săptămână minunată s-avem toţi!

Steaua, victorie în Europa League!

Am pus în titlu semnul exclamării pentru că, la fel ca mai toată lumea, cred, mă aşteptam s-o furăm şi de data asta.

Şi-aşa şi părea să se-ntâmple – după o primă repriză dezamăgitoare a steliştilor, turci de la Osmanlîspor conduceau meritat la pauză.

Doar că-n partea secundă se petrece inimaginabilul: Steaua joacă, în fine, fotbal şi revine spectaculos, reuşind să obţină o victorie mai degrabă incredibilă, una la care mulţi dintre noi nici măcar nu mai speram!

Desigur, şansele băieţilor lui Reghe de-a prinde primăvara europeană rămân minuscule, dar ele există încă. În plus, am avut şi-o seară frumoasă pe Arenă, revigorantă pentru români în general.

Hai weekend excelent s-avem toţi!