Politichie românească – iunie 2015

Aţi observat, presupun, că nu mă mai atrage zona prea mult, eventual atât cât să mai observ una-alta şi să-mi dau cu părerea – mai mult sau mai puţin elegant, în funcţie de subiect – prin câteva rânduri pe la comentarii aici sau pe Twitter. Aşadar, câte ceva lejer, de vară…

  • Din cand în când, mai apare câte-un ciudat care ma acuză de pontism sau pesedism, aşa ca mă văd nevoit să precizez încă o dată: nu-s pe-acolo, iar asta nu că mi s-ar părea o postură ruşinoasă, ci pur şi simplu nu-s şi basta!
  • Că tot adusei vorba de Pontiac, omul s-a operat la genunchi şi mulţi s-au apucat să facă mişto de situaţie. Nu comentez prea mult la faza asta, că doar şi eu m-am amuzat când s-a spus despre Băsău că la Viena nu s-a operat de hernie de disc, ci a încercat să-şi trateze impotenţa! Problema e cu cei care înfierează cu mânie proletară “de dreapta” pasiunea pentru baschet a premierului, de zici că sunt cartieraşi din ăia care rîd ca proştii când văd oameni prin Bucureşti făcând jogging şi le strigă “un-doi, un-doi…”
  • Chiar aşa, fostul preşedinte Băsescu, cel pasionat de cu totul alte sporturi, gen sticlism, lupte regale cu Chivas etc., a fost urgent apărat de admiratorii săi când a fost surprins într-o ţinută sumară alături de animalele sale din gospodărie, vaca, calul şi cu ursul: băăă, e-n curtea lui şi se-mbracă cum vrea, da? Da, meseriaşilor, dar şosete şi sandale? Păi asta-i din categoria Mărgineanu – “mi-am pus un trening şi pantofi cu toc”!
  • Am amintit de preşedinţi? Atunci una şi cu Iohannis. Sau, mai exact, cu nevasta lui. Acel designer angajat de Cotroceni s-o îmbrace cum se cuvine pe doamna Carmen – evident că-i spun aşa, precum cârciumăresei de proximitate, ca să le fac în ciudă klausiştilor care se încăpăţânează s-o numească aiurea-n tramvai “Prima Doamnă” – lasă impresia că-şi bate efectiv joc de ea. Bine că nu suntem italieni, că vestimentaţia duduii ar fi fost principalul motiv de luat în balon preşedintele, nu faptul că Hansi pare deseori Bulă din bancul cu merele.
  • Şi-n încheiere, ce-am observat noi într-una din serile trecute la Starea Naţiei? Ei, bine, prietena Alina Gorghiu aduce teribil cu Maria Grapini!

Bun, hai weekend excelent s-avem toţi!

Advertisements

Pe căi tandre

Meciul ca meciul, dar prietena Eva mi-a semnalat un articol al dracului de interesant, pe care îmi permit să-l preiau integral şi-aici, c-or fi destui oameni care n-au chef să dea şi click pe un link din Cotidianul:

DJ Ponta şi greşeala fatală a liberalilor din PNL-ul vechi

Nu-mi vine să cred că liberalii adevăraţi, cei din vechiul PNL, nu s-au dus la aniversarea a trei ani de la căderea guvernului MRU, lăsîndu-l astfel pe Victor Ponta să apară în ochii oamenilor ca fiind, în 2012, artizanul acelei moţiuni de cenzură a USL, care a avut atunci o susţinere uriaşă în rîndul populaţiei!

Numai Alinei Gorghiu putea să-i treacă prin cap o asemenea prostie. Ea, ca lider al PNL-ului de azi, nu poate să înţeleagă strategia care l-a făcut pe Victor Ponta să nu se prăbuşească din punct de vedere politic după ce a fost înfrînt la alegerile prezidenţiale: ţinerea cu dinţii de minciuna că USL există, slogan cu care a şi reuşit să obţină acel scor foarte bun de la alegerile europarlamentare! Această manevră mincinoasă (coroborată cu fuziunea PNL tocmai cu PDL, împotriva căruia s-a constituit USL) este şi cea care îl ţine acum în fotoliul de prim-ministru, prin atragerea PLR-ului lui Tăriceanu în arcul guvernamental. Mai ales că speculaţia merge pînă acolo încît se spune că parlamentarii fugiţi din PNL ar reprezenta chiar liberalismul în acest fals USL 2, deşi tocmai Tăriceanu nu fusese de acord cu constituirea USL! Dar de ce să-şi bată capul Alinuţa cu lucrurile astea, din moment ce ea şi-a cîştigat funcţia de acum chiar din ruperea USL?

Tocmai această aniversare a căderii lui MRU era prilejul nesperat ca PNL să arate că el a fost adevăratul motor al USL şi, deci, artizanul trecerii moţiunii de cenzură împotriva acelui guvern. Fără Crin Antonescu şi formidabila sa oratorie, PSD-ul n-ar fi trecut niciodată peste povara moştenirii lui Ion Iliescu şi Adrian Năstase. Datorită lui Crin Antonescu, şi eu, ca şi atîţia alţii, am susţinut declarat USL-ul, fără ca vreodată să fi avut cea mai mică simpatie pentru orice construcţie a PSD!

Dacă ar fi fost acolo, în sală, toţi liberalii care au votat în 2012 pentru căderea guvernului MRU, în mod sigur Victor Ponta nu ar fi îndrăznit să mai apară în faţa auditoriului ca un veritabil DJ care să introducă filmuleţe despre realizările sale şi ale PSD, căci ştia că va veni imediat reacţia liberalilor. Era atît de simplu! Aşa, în lipsa liberalilor, Ponta a putut să zburde în faţa uriaşului ecran şi să spună toate bazaconiile: că USL a promis premier de la PSD şi preşedinte de la PNL, cînd ştie bine că tocmai el a fost contracandidatul lui Iohannis, nicidecum susţinătorul acestuia, aşa cum se votase la Congresul USL la care a făcut referire atît de des, că programul de guvernare al actualului executiv este programul USL etc.! Chiar să nu-şi fi dat seama Alina Gorghiu că toate aceste manipulări, transmise în direct la TV, n-ar fi putut fi posibile dacă în sală şi la microfon ar fi fost liberalii?

Puţini au observat că RTV, postul lui Sebastian Ghiţă, colegul lui Ponta, a transmis toată manifestarea, cu excepţia unui singur moment: exact cînd DJ Ponta a anunţat că pe ecran va fi prezentat fulminantul discurs al lui Crin Antonescu din 2012, transmisia s-a oprit – ce coincidenţă! – pentru „Publicitate”, revenindu-se în direct – a naibii coincidenţă! – chiar cînd filmul cu Antonescu s-a terminat!

Cum să-l laşi singur pe Victor Ponta să facă astfel de manipulări, cînd aveai ocazia să te confrunţi cu el, să-l pui în dificultate şi să-i aminteşti ce ştie o ţară întreagă, adică faptul că n-ar fi ajuns niciodată prim-ministru dacă PSD nu s-ar fi aliat cu PNL? Cum să ratezi ocazia de a-i aminti lui Victor Ponta că adevăratul motiv al ruperii USL a fost tocmai ambiţia lui de a fi preşedintele României, motiv pentru care agenţii lui de influenţă (Corina Drăgotescu, Lily Ruse etc.) l-au tocat continuu pe Crin Antonescu? Cum să nu-i aminteşti lui Ponta că tocmai refuzul lui ca Iohannis să fie vicepremier a dus la ruperea efectivă a USL? Cum să-l laşi pe Ponta să acuze PNL că s-a aliat cu PDL, fără să-i aminteşti că tocmai Victor Ponta a fost ministru într-unul din guvernele Boc?

Mergînd pe linia acesta, a confruntării directe, poate că era bine să apară la microfon însuşi Mihai Răzvan Ungureanu, care să-l înfrunte pe Victor Ponta şi, turnîndu-şi cenuşă în cap că a fost premierul lui Băsescu, aşa cum şi el a fost ministrul lui Boc, să explice de ce acum este membru PNL, în loc să dea declaraţii stupide împotriva actualilor săi colegi de partid, la fel ca Vasile Blaga, care, culmea!, este unul dintre co-preşedinţii PNL. Amîndoi au preferat să declare că moţiunea de cenzură din2012 afost un furt, fără să-şi dea seama că acum sînt colegi cu „hoţii” care l-au dat jos pe MRU!

Şi ce constatăm? Că Alina Gorghiu, venită pe căi tandre în PNL, are impresia că sînt de ajuns banalele sale vorbe rîrîite pe la TV, prin care anunţă că ea va da jos guvernul şi că-i va oferi lui Iohannis un guvern al lui, fără să-şi dea seama că nici măcar preşedintele nu mai crede în această variantă. Că lui Vasile Blaga şi multora dintre colegi ai săi din fostul PDL nici măcar nu le trece prin cap să se lepede odată de Traian Băsescu, ci îl apără la fel de vîrtos ca pe vremea cînd tremurau de frica lui! Nici Gorghiu, nici Blaga nu văd că, în acest timp, Klaus Iohannis, fără să-i întrebe de sănătate, i-a adus alături pe MRU, pe Dudu Ionescu, pe Tatiana Bran, se pregăteşte să-l numească ambasador pe Andrei Pleşu, ca şi pe Lilian Zamfiroiu, fostul adjunct al lui Nicolae Manolescu, pe Emil Hurezeanu, mîine-poimîine poate chiar şi pe Gabriel Liiceanu sau Mircea Cărtărescu, adică pe oamenii lui Traian Băsescu, cel care a dat constant cu ghioaga în frunte PNL-ului, dar şi PDL-ului, în acel clip de după perdeluţă! Parcă-l văd pe Iohannis în spotul acela publicitar, în care unul strigă: „n-ai cu cine, mă, n-ai cu cine!”.

Aşa stînd lucrurile, de ce să ne mai mirăm că lumea constată că Opoziţia aceasta a „marelui” PNL este doar o perie care doar gîdilă spatele tăbăcit al PSD-ului, în loc să fie pîrmacul care să-i rupă şalele?

Presupun că se ştie deja, de multişor chiar, că Alina mi-e simpatică şi-am susţinut-o de câte ori a fost nevoie de mine să muncesc pe tarlaua liberală – întotdeauna moka şi deseori desconsiderat de toţi pulifricii, punându-mi în pericol inclusiv prestigiul sau, na, ce căcat îţi conferă facultatea aia de-am terminat-o eu.

Dar efectiv nu pot să nu fiu de acord cu tot ce zice mai sus domnul Ion Spânu! Şi-s convins că mulţi “uselişti” gândesc la fel.

Fuziune

Văd că nepeneleii ne-asasinează cu o campanie tembelă antipontistă, purtată ca vârf de lance de Elena… asta… Alina. Păi bă, vorba prietenului Sir Golan pe Twitter:

Că tot vorbeam alaltăieri de fuziune şi ieri de Starea Naţiei, bine de tot zise şi Pătraru care-i treaba, citez aproximativ: unii din PD au intrat în PNL, ceilalţi au intrat la puşcărie. Şi-aş completa eu: ăia de-au intrat în partid au făcut-o, probabil, tocmai pentru a nu avea soarta celorlalţi.

În fine, hai să ne concentrăm acum pe ce-are iar de zis Udrea diseară la TVR. Să fie show? 😀

LE

Rîdem, glumim, dar citiţi articolul despre semeni al amicului Mordechai!

Băsiştii, klausişti de mici

Am tot încercat să trec peste isteria generată de rezultatele alegerilor prezidenţiale – am vorbit şi de fotbal, i-am dedicat un cântec Blonzimii…

Aiurea! Pupinbăsiştii o ţin langa că-i victoria lor, de fapt! Ebe, udre, macoveici şi-alţii asemenea se tot umflă-n pene c-au învins “ciuma roşie”.

Aruncaţi şi-o privire peste blogul scriitorului Dorin Tudoran – votant Iohannis din prima şi antibăsist autentic – să vedeţi cum tot felul de tismăneni sau aligici s-au trezit klauşi de mici!

Cum am mai spus şi-nainte şi după scrutin: eu sunt înjurabil de toată lumea, indiferent de rezultat – de fiecare că nu l-am votat pe-al lor.

Dar să-ţi arogi merite pentru victoria lui Klaus, când tu-l făceai cu ou şi cu oţet din dragoste de Băs, asta-i de-a dreptul abject!

PS

De puhoiul de feisbucişti care cred c-au votat premierul, nu preşedintele, nici n-are sens să discutăm! 😆

Din meditaţii

Studiu de caz.

Se ia una bucată profesor care-şi cumpără de banii câştigaţi cinstit din meditaţii – da, da, fără nicio caterincă! – şase case.

Se amestecă în treaba asta una bucată stat român care-i confiscă – exact, ăsta e termenul, confiscă! – patru dintre ele pe motiv că-i criză.

Iritat, pe bună dreptate, zic eu, profu’ nostru merge în instanţă pentru a-şi recupera proprietăţile. După ce-şi bate joc de el târându-l ani de zile prin tribunale, justiţia – desigur, independentă! – îi dă cu flit iar, motivând: bă, fraiere, şi-aşa era imoral să deţii tu şase case când unii n-au nici măcar una, chiar dacă le-ai câştigat onest, aşa că zi dreq merci că ţi le-am lăsat şi pe-alea două!

Mai mult ca sigur nu există fix acest caz. Sau măcar nu ştiu eu de el. Dar cel puţin unul asemănător există, că de-acolo m-am inspirat când am inventat povestea de mai sus. Oricum, cred că-i clar unde bat.

Ideea de bază, însă, vine abia acum: foarte mulţi dintre artizanii porcăriei amintite se-ascund acum în spatele unuia dintre candidaţii la preşedinţie şi n-ar strica deloc să fie lăsaţi de izbelişte pentru a putea fi luaţi în şuturi cum se cuvine de oamenii normali la cabeza!

În fine, ce va fi, vom vedea, acum ne concentrăm pe fotbal, că diseară avem un amical cu Danemarca:

HAI ROMÂNIA!

PS

Vă place sau nu de ea, trebuie să recunoaşteţi că Olguţa fu demenţială la faza cu terenul oferit celor de-afară că şi-au luat ţara înapoi! 😆