Băsiştii suferă de candidoză

Adică, politic vorbind, boala de a candida într-o veselie.

În acest sens, le recomand Canesten Gyn – am auzit şi yo de pe la televizor, dintr-o reclamă halucinantă, că medicamentul respectiv tratează afecţiunea în cauză.

Poate se vindecă toţi, dreq, şi ne lasă-n pace odată, zicând merci că poporul ăsta fraier nu numai că nu i-a trimis la răcoare, dar le-a mai şi permis atâta vreme să se dea în spectacol!

Cam atât pe ziua de azi.

A, pardon, încă ceva:

Hai Astra şi Petrolul diseară – doar ştiţi că-n Europa susţin, totuşi, echipele româneşti! 😉

Ia, mă, şase!

Există şanse să vă mai fi spus cândva povestea asta… Şi, dacă încă n-am făcut-o, vorba poetului, o repet. 😀

Un bun prieten, acum avocat de succes, a mers la mare la 2 Mai cu destui ani în urmă – că tot aminteam ieri de vacanţe.

Ei, bine, omul a vrut nişte mici. Pe plajă era un ţigan cu un grătar care prepara şi vindea mici. Amicul meu se-aşază la coadă şi, când îi vine rândul, cere: vreau şi eu cinci mici!

Vânzătorul se uită la el chiorâş, îşi şterge cu mâneca halatului fruntea plină de sudoare, apoi îi recomandă: ia, mă, şase!

Normal, ideal ar fi să-l auziţi pe protagonistul întâmplării narând ce s-a petrecut acolo şi, mai ales, imitând accentul specific al lucrătorului în comerţul socialist redevenit capitalist – pe mine m-apucă hohote de rîs numai când mi-l imaginez!

În fine, care era ideea – cam asta e relaţia PNL-electorat în ce priveşte europarlamentarele, deşi cumva pe dos: partidul a ţintit opt mandate, iar lumea i-a răspuns “ia, mă, şase şi mai lasă-ne!” Asta trecând peste faptul că, dacă ştiam despre toate cele pe care le plănuiseră, nici măcar atâtea nu pupau liberalii noştri!

Altfel, weekend excelent vă doresc!

Şi, dacă n-am spus, repet

De pe la posturile trustului Pro nu mă mai atrage nimic.

Ştirile sunt de pork, emisiunile de tot rahatul, filmele, în general, vechi şi adesea foarte proaste, iar alea rare bune întrerupte de ‘jde mii de reclame, cât despre producţiile lor proprii în materie de pseudocinema ce să mai vorbesc!

Au însă sport.ro – iar aici numai transmisiunile din Cupă sau Europa League sunt de luat în seamă.

Ei, dar când transmit câte un meci din ăsta, cel puţin pe mine reuşesc să mă scoată din sărite de fiecare dată cu autopromovarea tipică, aproape marcă înregistrată Pro, extrem de agresivă: repetă la nesfârşit câte un mesaj, doar-doar ne-om prinde şi-om accesa acel site al lor cu care ne-au înnebunit de ceva vreme.

Da, am înţeles, aveţi o şmecherie unde se pot vedea, contra cost, nişte chestiuţe. Să vă fie de bine, să fiţi fericiţi, dar lăsaţi-ne să ne uităm la meci!

Pe bune, cred că nici eu sau alţii la fel ca mine cu boală pe jegurile portocalii n-am pronunţat de-atâtea ori cuvântul Băsescu! Dar proteveii o ştiu pe-a lor şi recită poezia cu ployo!

Şi nu, nu dau sonorul la minim, că-mi place s-aud ce se cântă prin tribune.

Cum să minţi poporul cu televizorul

Un mic extras din ceea ce s-ar putea numi fără probleme ancheta anului:

Agenţia care s-a ocupat de imagi­nea brandului Bilbor şi comunicare se numeşte Publicis. L-am întrebat pe Alex Bădilă, managing director Publicis România, unde au fost făcute filmările pentru videoclip şi fotografii­le, pentru că este evidentă diferenţa enormă dintre mirificele peisaje prezentate în imagini şi ceea ce lasă gateriştii în zonă.

Răspunsul poate fi dat exemplu la stand-up comedy: “Filmările pentru Bilbor au fost rea­lizate în luna mai şi au avut loc în zona Bilborului cu ajutorul elicopterului. Toate informaţiile aşa cum au fost ele prezentate în spot sunt corecte şi adevărate. În ceea ce priveşte comentariul răutăcios legat de recognoscibilitatea peisajelor, acest lucru derivă din diferenţa de vizibi­litate şi perspectivă între o filmare din elicopter în zbor la înălţime şi mersul pe jos, pe cărare”.

Iată şi clipul cu pricina:

Iată şi articolul integral: