25TEAUA

Obiectiv îndeplinit.

Şi-o poză de la Federico, pentru noi toţi, suporterii stelişti:

Questo è tutto per voi…vi amo…❤️😘#campionii#25# pic.twitter.com/bJfpxRoiuD

— federico piovaccari (@piova9) May 20, 2014

Eu sper ca Piova să continue la echipă, dar dacă n-o fi să se-ntâmple asta, îi mulţumesc pentru tot ce-a făcut aici!

Şi mulţumim, Steaua, pentru titlul 25, evident! 😉

PS

La mulţi ani, Belo, pentru ieri! La mulţi ani, Constantin şi Elena, pentru azi!

25

Campionii#25 pic.twitter.com/VfiM1Hl2Hu

— federico piovaccari (@piova9) May 8, 2014

Probabil o farsă reuşită

Un comentator care se mai abate uneori şi pe-aici mi-a atras atenţia asupra unui articol prin care ziariştii susţin că-l demască pe cel care ar fi pus pe jar suflarea microbistică, după ce-a creat un cont fals pe Twitter şi a postat anumite lucruri în numele lui Tătăruşanu.

Dacă este aşa cum susţin gazetarii – şi insist, numai în situaţia asta! – şi eu am fost dus de nas, crezând că îmi urmăreşte ciripelile însuşi portarul stelist, ba m-a făcut să mă şi laud cu asta aici, pe blog, reacţia mea vine, zic eu, firesc, anume să mă amuz după ceea ce este, probabil, o farsă reuşită. Observaţi că de ceva timp am ziua şi porţia zdravănă de rîs. 😀

Mai există câteva sute de persoane care s-ar fi lăsat păcălite de acel fan – repet, numai dacă ceea ce spun ziariştii se adevereşte! – printre care şi Piovaccari. Culmea e că vărul Keitel chiar m-a întrebat recent cum ştiu dacă în spatele contului se găseşte chiar Ciprian, că el nu se prea pricepe la chestiuni legate de Twitter; i-am răspuns că, dacă în cazul multor străini se poate afla ce şi cum, în cazul românilor e mai greu, însă am mers pe ideea că, din moment ce şi colegul său de echipă, Federico, îl urmăreşte, sunt şanse mari ca acel cont să fie real.

Ce e cel mai grav, cred eu, în toată povestea asta, e că presa sportivă de pe la noi, în frunte cu ziarul care s-a fript iniţial anunţând un transfer încă neparafat, plecând de la o postare pe Twitter dinspre acel presupus cont fals, încearcă să dreagă busuiocul într-un mod specific: face din glumeţ un soi de răutan odios, întărâtă “victimele” farsei asupra lui de parcă cine ştie ce nenorocire s-ar fi produs – dimpotrivă, cum spuneam, pe mine mă amuză situaţia! – şi n-ar fi exclus ca însuşi jucătorul Stelei să fie bombardat cu acuze c-ar fi permis aşa ceva, de parcă-i poliţist de reţele sociale, nu fotbalist! 😆

În concluzie, da, tot jurnaliştii romani specializaţi în sport au ieşit cel mai naşpa din nebunia de faţă, pentru că, deşi-s departe ei de-a se putea numi filozofi, le-ar fi prins mult mai bine să tacă mâlc după ţeapa la care-au pus botul sâmbătă seara. Pentru că da, în cazul nostru, al simplilor suporteri care se presupune că s-au lăsat păcăliţi de un cont al portarului Naţionalei şi-al campioanei României, e vorba de-o farsă chiar haioasă, dar în cazul lor, al ziariştilor sportivi care le ştiu ei pe toate, e vorba de-a dreptul de-o ţeapă cruntă!

PS

Fără (prea mare) legătură cu subiectul ăsta, azi voiam să vă-ntreb ce faceţi voi ca să vă menţineţi în formă şi să vă invit la discuţii pe tema asta. Discuţiile pot avea loc şi aici – asta dacă aveţi chef; dacă nu, nu, ca de obicei. 😉

Piovaccari, primul gol

Bineînţeles că nu puteam pierde ocazia de-a urmări meciul Stelei de la Skopje, deşi era cât pe-aci s-o comit involuntar, întrucât ieri către seară a picat cablul în tot cartierul; dar şi-a revenit la timp şi totul a fost ok.

La fel, normal era ca Steaua însăşi să nu piardă ocazia de-a mai bifa o victorie în Europa, ceea ce s-a şi întâmplat până la urmă.

Ne-am strâns laolaltă un grup de prieteni – şi vecini! – şi ne-am pus pe vizionat meciul. Teoretic. Pentru că practic, din tot grupul doar doi inşi priveam îndeajuns de atenţi către ecranul televizorului: un alt stelist, care purta şi tricoul doveditor, plus al dvs. cu stimă. 😀

Ceilalţi – de fapt celălalt şi celelalte! – se ocupau cu altele: rememorau întâmplări din atât de recenta vacanţă bulgărească, făceau tot felul de legături cu alte locuri şi depănau poveştile aferente, plănuiau viitoare călătorii, inclusiv concedii de Crăciun şi Revelion, ba chiar se punea la cale sezonul estival 2014!

În acest context, noi, cei doi stelişti, încercam să vedem şi ce mai fac ai noştri pe teren. Şi am reuşit. Am reuşit să asistăm la altă serie de ratări monumentale din partea jucătorilor lui Reghe şi-am rămas ca la dentist când, în loc să intre la cabine cu vreo 3-0, Bourceanu & Co. se trezesc egalaţi în prelungirile primei reprize.

Şi-ncepe repriza secundă…

Acum, lumea se uită la poze făcute de noi pe litoralul bulgăresc – cred c-am s-aduc şi dincoace fotografii de prin Portugalia, Brazilia, Argentina etc., măcar de s-ar uita gaşca la astfel de imagini în timp ce discută despre turism când e meci şi Steaua ar învinge de fiecare dată! 😆

Ceva mai în dreapta, la televizor, se întâmplau alte lucruri interesante: cei de la Vardar ieşiseră la joc, evoluau cu şi mai multă îndârjire, având chiar câteva şanse bune de a prelua conducerea. În acelaşi timp, însă, în defensiva lor se creează spaţii prin care steliştii zburdă. Şi ratează, evident – spun asta pentru că nu sunt singurul exasperat de această meteahnă a lor, măcar de vreo doi ani încoace!

Vine golul izbăvitor, Steaua câştigă, logic până la urmă, iar eu îi spun vărului Keitel la telefon: scorul l-a deschis Piovaccari, cu primul său gol pentru Steaua, iar italianul a mai avut câteva ocazii, una uriaşă după o execuţie superbă; opinia mea e că-ncepe să mişte, dar să-l mai vedem în cateva meciuri, zic… 😉

Una peste alta, am petrecut o seară foarte frumoasă alături de persoane dragi mie, cam ca-n felicitările de Sărbători, dacă-mi este permisă comparaţia.

PS

Despre foarte proaspătul scandal MM versus ProTV vă invit să citiţi pe la Rox – eu precizez că m-au enervat ambele tabere implicate.